Consiliul Județean Vaslui și Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui, în parteneriat cu Centrul Creației Populare și Primăria comunei Muntenii de Jos, au organizat, astăzi, 2 iulie, la Ansamblul monumental Podul Înalt de la Băcăoani, o manifestare cultural-religioasă, dedicată împlinirii a 517 de ani de la trecerea în eternitate a domnitorului Ștefan cel Mare.
Un sobor de preoţi în frunte cu protopopul de Vaslui, Adrian Chirvasă, a oficiat o slujbă de pomenire, părintele protopop amintind de faptul că marele voievod a semănat sămânţă de credinţă, de cultură, de vitejie, prin toate bisericile şi mănăstirile pe care le-a ctitorit.
”Dacă Sfântul voievod Ștefan cel Mare nu avea aceste virtuți, el nu ar fi putut da dovadă de roadele acestora, de care noi ne bucurăm și le cinstim astăzi. Dacă el ar fi fost un om rău, păcătos, un om care nu îl are, în primul rând, pe Dumnezeu în viața lui, nu ar fi avut curajul și virtuțile de care am zis. Sfântul Ștefan cel Mare rămâne pentru noi cel care se roagă înaintea tronului Sfintei Treimi, pentru binele acestui neam”, a spus părintele Adrian Chirvasă.
La rândul său, președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, a ținut să remarce faptul că instituția pe care o păstorește organizează de peste 30 de ani această manifestare, de reamintire a personalității domnitorului.
”Ștefan cel Mare este omul care a creat o epocă, o epocă istorică, cel care a pigmentat istoria românilor cu faptele sale, fapte cu care ne mândrim și astăzi după 517 ani din ziua în care Ștefan cel Mare a închis ochii pentru totdeauna, înmormântat, după cum spune tradiția, la mănăstirea Putna”, a spus Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui.
Invitat la manifestare, profesorul universitar ieșean, Cătălin Turliuc, a amintit de faptul că Ștefan cel Mare a intrat în legendă, pentru că și-a înțeles menirea, ”un om cu o credință foarte clară și fermă, un om pentru care vitejia și cruzimea în războaie însemnau practic pentru a înălța creștinătății, a înălța Bizanțului, care dispăruse, ceea ce trebuia să fie, un capital simbolic puternic care să motiveze lupta lumii creștine împotriva primejdiei otomane, implicit musulmane. În felul acesta, Ștefan, adresându-se curților occidentale, le-a atras atenția că Moldova era de strajă într-un moment dificil pentru întreaga Europă”.
În final, cei prezenți au depus coroane și jerbe de flori la statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Băcăoani.
